“Dacă există chiar şi numai una sau două ţări dezvoltate care nu adoptă un angajament adecvat în acest domeniu, celelalte state vor fi afectate şi va fi imposibilă semnarea unui acord solid la Copenhaga”, a declarat pentru Reuters, într-un interviu telefonic, preşedintele panelului interguvernamental despre schimbările climatice, R.K. Pachauri.

Decizia Australiei de a amâna implementarea schemei de tranzacţionare a emisiilor de carbon urmează cererilor din partea mediului de afaceri referitoare la atenuarea regimului emisiilor de carbon, iar Pachauri consideră că, deşi asemenea presiuni pot apărea şi în alte state, ţările dezvoltate nu trebuie să-şi relaxeze poziţia adoptată cu privire la combaterea schimbărilor climatice.

Pachauri a mai spus că, deocamdată, Europa se menţine fermă în păstrarea ţintelor angajate până în 2020, la fel şi SUA, angajamentul preşedintelui Obama de a lupta împotriva schimbărilor climatice fiind la fel de puternic, în pofida scăderii economiei americane.

Sursa: NewsIn

combatere, reducerea emisiilor, schimbari climatice

Dacă mergi pe stradă sau la servici, observi că nimeni nu se preocupă de problemele mediului. Câţi angajaţi din Ministerul Mediului fumează? Câţi oameni fumează pe stradă şi aruncă chiştoacele pe jos? Câte persoane se prefac că “au scăpat” gunoaiele pe jos? Acestea sunt doar lucrurile mărunte de care te izbeşti zilnic fără măcar să le bagi în seamă.

Încerc să îmi imaginez câte tone de hârtie se aruncă zilnic în instituţiile publice. Este un obicei vechi ca orice problemă din interiorul unei instituţii publice să se rezolve prin “hârtii scrise” între departamente, adrese, reveniri la adrese şi lista hârtiilor plimbate continuă la nesfârşit. Sute de acte “greşite” se toacă zilnic şi se aruncă. Unde? La gunoi…

Pe nimeni nu interesează problema acestei hârtii aruncate, dacă se reciclează sau nu.

Oricâte programe de reciclare a hârtiei s-au derulat, nici o instituţie publică nu a făcut diligenţe (sau nu am auzit eu) ca să participle la aceste programe. Am încercat şi colegior de serviciu (de altfel intelectuali fini) să le insuflu din avântul meu de a apăra mediul şi le-am propus să recilăm şi noi hârtia, dar au râs de mine. Li se pare absurd faptul că nu vreau, de exemplu să folosesc cuptorul cu microunde sau că îi invit în week-end să plantăm flori şi copaci. Parcă aş spune cea mai bună glumă.

Astă vară, pe faleză la mare, am atenţionat un copil de şapte ani că a aruncat un pahar de plastic la un metru de coşul de gunoi şi am primit toate injuriile de la părinţii acestuia. La sfârşit mi-au spus şi că sunt nebună. Ciudat este că şi ceilalţi trecători se uitau cu reproş la mine, cum de am îndrăznit să mă leg de un biet copil. Culmea a fost când am atenţionat un “domn” de vreo 60 de ani că a aruncat punga de gunoi pe plajă, pe lângă faptul că “scuipase” seminţe vreo două ore pe toţi oamenii din jurul său. Mi-a spus că nu am cei şapte ani de acasă şi să nu-i fac lui educaţie că sunt o puştoaică ( cuvântul era altul dar mă jenez să îl scriu din prea mult respect pentru tine, cititorule).

Ieri, pe trotuar, prin Piaţa Unirii, un domn mai măsliniu, cu număr de maşină de corp diplomatic, a aruncat paharul de cafea pe trotuar, fără a se sinchisi că sunt trecători pe lângă maşină.

Degeaba dăm sau nu autorizaţii, degeaba implementăm proiecte de mediu, dacă nu avem educaţia necesară pentru a respecta măcar câteva reguli ale bunului simţ. Se fac cercetări în domeniul mediului, finanţări pentru protecţia mediului, dar acestea nu sunt suficiente pentru a compensa indolenţa oamenilor faţă de efectele faptelor lor asupra mediului înconjurător.

Să învăţăm să ne purtăm corect faţă de natură deoarece putem face mai mult, chiar şi fără bani!

incalzirea globala, moda eco, problema mediului, probleme ecologice, studiid de impact ecologic

Linia de demarcatie dintre cele doua tari a fost trasata prima oara in anul 1861 si modificata in 1970, insa fotografiile care dateaza inca din anii ‘50 arata cat de mult s-a micsorat ghetarul.

Atat Italia, cat si Elvetia au fost de acord ca orice linie de granita care traverseaza un ghetar este supusa schimbarii. Astfel, cele doua tari vor introduce un nou concept, acela de “frontiera miscatoare”.

Sursa: Stirile PRO TV

alpi, elvetia, frontiere, incalzirea globala, italia, topirea ghetarilor

Acum, italienii si elvetienii, folosesc cele mai noi imagini din satelit, pentru a retrasa granita comuna.

In paralel, ambele guverne au anuntat ca noul concept, se aplica doar acolo, unde frontiera traverseaza un ghetar. In rest granitele raman asa cum sunt stabilite, in tratatele internationale.

Sursa: Stirile PRO TV

alpi, elvetia, ghetari montani, italia

California a adoptat joi 23 aprilie o noua reglementare in ceea ce priveste emisiile de gaze cu efect de sera provenite de la carburanti, o premiera mondiala care naste dorinta de dezvoltare. Aceasta norma obliga rafinariile, producatorii si importatorii sa reduca “intensitatea carbunelui” cu 10% pana in 2020.

Partizanii acestui proiect au imbratisat o decizie istorica, dar destul de susceptibila pentru tari precum SUA. Este pentru prima data cand un guvern adopta o regula asupra carburantilor in vederea luptei impotriva incalzirii climatice. Pana in prezent doar masinile erau vizate in ceea ce priveste emisia gazelor cu efect de sera.

Textul prevede, in afara de asta, integrarea in ,,bilantul carbonului” a carburantilor nu doar cei datorati vehiculelor, dar si cei rezultati in urma ciclului vietii. Acesti carburanti din urma ar trebui sa fie la fel cu ceilalti, de aceea impactul biocarburantilor va fi masurat prin acelasi procedeu cu cel al masinilor, dar tinandu-se seama de zonele despadurite. Decizia californiana poate facilita munca lui Barak Obama care pledeaza pentru adoptarea unui plan de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 80% pana in 2050.

Sursa: Le Monde

California, emisii de gaze, gaze cu efect de sera, incalzirea globala, schimbari climatice

Sursa: BBC

calamitati, inundatii, oxfam, schimbari climatice

Banca Mondială va împrumuta banii cu o dobândă mică sau zero ţărilor în curs de dezvoltare, pentru proiecte de reducere a emisiilor de CO2 şi de diminuare a schimbărilor climatice.

„Cumpărarea acestor obligaţiuni verzi are sens pentru California, deoarece întăreşte diversitatea portofoliului nostru şi reprezintă, totodată, o investiţie solidă fiind lansată de un emitent cu rating AAA”, a declarat trezorierul statului american, Bill Lockyer.

Banca plăteşte pentru un cupon o dobândă stabilită în funcţie de dobânda LIBOR. Cele 300 milioane dolari se adaugă altor câteva miliarde dolari pe care Banca Mondială le distribuie anual pentru proiecte de mediu derulate în ţările în curs de dezvoltare.

Obligaţiunile verzi au început să devină tot mai interesante pentru investitori, pe măsură ce câştigurile de pe piaţa de capital s-au redus din cauza recesiunii economice, iar aceştia caută noi modalităţi de a obţine câştiguri.

Discuţiile despre schimbările climatice din cadrul Naţiunilor Unite vor rezulta în decembrie, în cadrul conferinţei de la Copenhaga, într-un nou pact care va înlocui sau extinde şi după 2012 protocolul de la Kyoto. De asemenea, negocierile vor aborda şi problema atragerii de fonduri pentru ţările în curs de dezvoltare, care nu au suficienţi bani ca să lupte contra schimbărilor climatice.

Sursa: NewsIn

California, natiunile unite, obligatiuni verzi, schimbari climatice

Uniunea Europeană doreşte să îşi păstreze rolul de lider mondial în acest domeniu. Pe 17 decembrie 2008, Parlamentul European a adoptat pachetul de legi privind combaterea schimbării climatice, referitor la sistemul de comercializare a cotelor de emisii, captarea şi stocarea bioxidului de carbon, folosirea resurselor de energie regenerabile şi reducerea emisiilor de CO2 în domeniul automobilelor.

Pe 4 februarie, Comisia temporară Schimbările climatice şi-a prezentat concluziile, cerând obiective pe termen lung (reducerea cu 80% a emisiilor până în 2050) şi făcând recomandări detaliate în vederea combaterii schimbării climatice.

Pe 11 martie 2009, o rezoluţie a Parlamentului European cere adoptarea unei poziţii comune de către UE privind conferinţa internaţională de la sfârşitul anului 2009, de la Copenhaga, privind schimbarea climatică.

Dosarul de faţă include articolele noastre privind rolul Uniunii Europene în protejarea mediului înconjurător, dar şi eforturile Chinei, Rusiei şi Statelor Unite în acest sens.

Sursa: Parlamentul European

Parlamentul European, schimbari climatice, Tehnologii pentru protecţia mediului

“Pana la sfarsitul acestui secol, costurile economiei ar putea atinge 2,2% din PIB, asta daca se ia in considerare un impact asupra pietii de 6,7% din PIB”, se mai arata in raport.

Criza economica actuala ar putea amana oferirea de fonduri pentru intreprinderea de masuri ce ar trebui sa impiedice schimbarile climatice. Cu toate acestea, acum era perioada cea mai buna pentru investitii “verzi” in sectoarele de energie si apa, se mai arata in studiul care vizeaza Indonezia, Filipine, Tailanda si Vietnam.

Aceste scheme de investitii ar putea sa implice orientarea catre folosirea energiei regenerabile la transportul din sud-estul Asiei, unde traiesc circa 600 milioane de persoane. In mod special, o masura cruciala este aceea a diminuarii emisiilor de carbon produse de incendiile din zonele de padure. Energia regenerabila, precum cea eoliana, solara, biomasica sau geotermala se numara printre variantele la care s-ar putea recurge pentru a diminua cantitatea de gaze cu efect de sera.

Insa, in cazul in care nu se face nimic pentru a combate schimbarile climatice, regiunea de sud-est a Asiei ar suferi o scadere simtitoare a recoltelor de orez, de circa 50% pana in 2100, fata de recoltele din 1990. Productivitatea a scazut la 34% in Indonezia si la 75% in Filipine, cu o previziune de scadere si mai mare pana in 2020, in cele patru tari.

Sud-estul Asiei este cea mai vulnerabila regiune la schimbarile climatice din cauza unei activitati economice foarte mare de-a lungul coastelor si a dependentei de agricultura, padurit sau alte activitati ce implica reurse naturale.

In cazul in care ritmul schimbarilor climatice nu este incetinit, milioane de oameni nu vor mai putea produce si nu vor avea suficienta mancare.
“Mai multi oameni vor suferi de foame si vor fi subnutriti, ceea ce va determina aparitia mai multor decese. Va creste si posibilitatea aparitiei conflictelor locale”, se arata in raport.

Pana in 2100 va creste si media temperaturilor anuale cu 4,8 grade Celsius, fata de nivelul inregistrat in 1990. Acest lucru va determina aparitia unei probleme cu apa in sezoanele calduroase, dar si aparitia inundatiilor in timpul perioadelor cu ploi. De asemenea, cresterea frecventei diverselor evenimente meteo extreme, precum seceta, inundatiile, furtunile, va pune in pericol si industria exporturilor.

In aceasta regiune a Asiei, care in 2000 contribuia cu 12% la cantitatea emisa de gaze cu efect de sera, a incercat sa diminueze efectele schimbarilor climatice, insa toate planurile au avut solutii numai pe termen scurt.

Printre masurile ce ar trebui intreprinse se numara si conservarea apei si un management mai bun al rezervelor de apa, obtinerea unor cerealerezistente la temperaturi ridicate, sisteme mai eficiente de irigatie si informarea populatiei in ceea ce priveste combaterea aparitiei incendiilor forestiere.

Sursa: Intact News

asia, conflicte locale, decese, economie, incalzirea globala

Recordul a fost înregistrat pe 22 aprilie, iar apele continuă să crească.

Experţii afirmă că acest nivel corespunde unui debit de 280.000 de metri cubi pe secundă, în condiţiile în care debitul mediu al Amazonului este de doar 185.000 de metri cubi pe secundă.

Specialiştii spun că nivelul fluviului creşte în fiecare an, dar în 2009 are o amploare excepţională şi se înregistrează mai devreme decât în alţi ani.

Sursa: Realitatea TV

amazon, debit maxim, debit mediu, schimbari climatice