Luni

Schimbarile climatice la nivel global se simt şi pe la noi

Comenteaza Mai 4, 2009 – 9:58 am | Comenteaza pe Forum | Trimite prin Y!M | Trimite prin email | Tipareste |

Gazele cu efect de seră, dar mai ales CO2, ce se simt tot mai ridicate în ultima vreme, fac ca să crească din ce în ce mai mult temperatura aerului de la nivelul pământului. Aceste modificări le simt mai ales persoanele alergice .Dar să nu mai spunem…..
Vă pot convinge persoanele trecute de 50 de ani prin multitudinea de exemple pe care le pot da şi care totdeauna încep:
”Pe vremea când eram mică/mic…”
Şi eu mă număr printre aceste persoane care vă pot spune întâmplări adevărate. Nu mai existau atâtea măsurători şi atâtea boli şi nici oamenii nu mureau atât de mulţi în perioade atât de scurte!
Ne-am făcut noi rău cu mâna şi cu mintea noastră, crezând că ce au alţii este mai bun şi chiar am vrut să ne îmbogăţim peste noapte.
Încă de la sfârşitul iernii, care ţinea până către terminarea lunii februarie, oamenii de la sat împrăştiau pe grădini şi pe câmp gunoiul de grajd, ca să-l prindă ultimile geruri din februarie şi să fie pământul îngheţat atunci când îl cărau. Acum e cald când nici nu te aştepţi….
Temperaturi de18-20 grade în februarie, când ar trebui să fie frig de să crape ouăle corbului de ger…aşa spun bătrânii…!
În primele zile de mărţişor, sătenii puneau la rădăcina copacului zăpada, care mai rămânea prin cotloane, pentru a întârzia înmuguritul pomilor, deoarece frigul ţinea până în luna aprilie.
Se simţea aerul călduţ de primăvară după 20 martie, când gospodinele îşi pregăteu seminţele adunate de cu vară sau din toamnă. Puneau la încolţit, la temperatura camerei ,câte o sută de boabe şi numărau câte au încolţit pentru a şti cât de deasă se va face semănătura, care era făcută totdeauna cu mâna.
Când era mai cald afară, oamenii scoteau cartofii din gropi şi le puneau la încolţit în coşuri de nuiele; nu pentru că nu aveau din scândură, ci pentru că se puteau păstra mai bine. Pătrundea aerul mai uşor printre nuiele şi nici colţurile nu se rupeaucând se transportau.
Când umflăturile mugurilor se vedeau pe ramuri, pe sub streaşina caselor sau pe trunchiurile de copaci, vedeai mici gândăcei roşcaţi cărora le spuneam „vaca lui Dumnezeu”, iar bunicii spuneau :
- Eh…chiar dacă Baba îşi mai scutură cojoacele ….gata nu mai are putere….!
Mai fulguia câte puţin dar niciodată nu se punea în strat gros. Soarele încănzea şi se vedea cum ies aburii din pământul reavăn, se făceau cărări bătătorite pe uliţile satului.
Dar acum …..azi e foarte cald, pentru această perioadă, mâine e chiar foarte frig…cauza îmbolnăvirii mai rapide.
În ultima zi de martie mergeam în livadă sau la un pom, şi-i legam de crengi mărţişorul, ca să înflorească mai frumos şi să dea roade bogate. Tot acum se curăţau crengile care aveau omizi şi se tăiau cele uscate, după care se punea bălegar de grajd şi se lega cu o cârpăîn acest loc. Umblam destul de dezbrăcaţi şi de deseori puteai vedea pe cerul senin primele berze dând ocol pe deasupra satului. Ştiam că de acum se va face mai cald şi că urmează zile de muncă de primăvară, de arat de semănat…curăţenia caselor şi văruitul în interior. Se dădea foc la gunoaiele ce se adunau peste iarnă în ziua de Alexii.
Umblam pe câmp după urzici…..Dar acum….nici nu le mai găseşti. De ce oare? Prea multe îngrăşăminte care au făcut să dispară de pe câmpuri multe plante medicinale…Aşa cum spun bătrânii:
- De acolo de la mama lor! De acolo unde îşi găseau ele locul.
Nu că aş fi melancolică, dar acesta era adevărul.
Ce mai ploi călduţe de primăvară prin care alergam ca să ne ude…să ne spele de rele…! Ce drumuri spre pădurea de la marginea satului după ghiocei! Acum…nici pădurea nu mai e aşa de mare…Te vezi prin ea de rară ce-i!
Şi cum dădea firul ierbii joaca era în toi pe-afară, iar copiii erau îmbujoraţi şi sănătoşi. Eu nu-mi amintesc să fi lipsit de la grădiniţă sau de la şcoală pentru că eram bolnavă…!
- De ce oare copiii noştri se îmbonăvesc mai repede şi chiar noi?
-V-amintiţi verile ? Soare de te prăjeai, cu ploi rapide şi calde,cu drumuri cu praful până la oul piciorului…..sănătate!
Acum şi vara nu mai ştii cum să umbli îmbrăcat! Unde-s căldurile de altădată?!.Ori este prea cald ori este prea frig.
Nu vreau să mă întorc la copilărie !
Dar nu existau veri să se usuce totul şi să nu fie păşune pentru animale!
Apele erau limpezi…în Siret făceai baie şi nu vedeai pungi şi sticle de plastic plutind…. Nici nu ezistau ….!
Am vrut să ne modernizăm şi să aducem de peste hotare….!
Traista în care îşi ducea bunica mămălga, turtele sau pâinea erau frumos mirositoare(a ştiubei), nu mirosea nici a detergenţi şi nici a clor…şi eram mai sănătoşi …şi curaţi şi erau îmbrăcaţi în costume populare albe.
Mirosea a fân cosit şi-mi plăcea să dorm pe brazda uscată…..acum miroase a fum de la tractoare şi alte maşini agricole.
România era grânarul Europei, acum…. importăm grâu!
Noroc de mămăligă… că de asta deocamdată nu ne plângem…!
Cartoful era făinos şi dulceag…..acum n-are nici gust şi este tare când îl fierbi! Morcovul era portocaliu şi gustos… Acum ne păcălim: …morcov din România…roşii româneşti, mere româneşti şi altele…!
Parcă n-am avea acelaşi pământ românesc…!
Dar…ne-am modernizat! Ne-am modernizat atât de tare că nici nu mai avem gust, nu mai avem românism, nu mai avem ….SĂ VREM…..!
Vrem altceva! E bine!
Vreau să ne trezim să vrem ca de la mama de acasă :
- Ana are mere gustoase!
- Ion are vin de Odobeşti!
- Bunica a cumpărat un pui de Avicola Bacău !
- …şi câte….şi mai câte…. doar româneşti…!
Noi producem ecologic şi mâncăm toxic! DE CE?
Chiar dacă sunt mai puţine sunt de la noi şi sunt de-ale noastre…..!
Uite aşa trecea vara…trecea toamna şi umpleam hambarele cu de toate şi nu cumpăram făină grisată sau albă de la târguri, pieţe şi mai modern suprmarketuri sau mall-uri. Omul de toate avea şi producea în gospodăriile lor, iar ce-i de la oraşe cumpărau doar produse româneşti şi erau mai sănătoşi.
Iarna ne prindea cu de toate şi nu duceam grija că nu voi avea sau să nu găsim de cumpărat.Acum nu-ţi permiţi să cumperi mai mult, că nu poţi –că n-ai bani…. .
Dar ce ierni cu zăpezi cât gardurile şi cu uliţi înzăpezite… şi nu se întrerupea nici o circulaţie şi oamenii nu mai fugeau de frig….şi nici nu erau în criză financiară sau globală.Aveau de toate erau sănătoşi şi aveau poftă de viaţă. Erau patru anotimpuri! Acum câte mai sunt?
Totul ce ne pare bun…..duce spre mai rău!
Simulările experimentale duc la creşterea conţinutului de CO2!
Tăieri necontrolate de arbori din păduri, parcuri şi spaţii verzi scad considerabil ozonul.
Tratarea suprafeţelor agricole cu îngrăşăminte chimice duce la îmbolnăvirea solului şi la scăderea productivităţii.
Pentru ca plantele să revină la productivitate ecologică de altădată trebuie să mai dureze şi să să adapteze la noile condiţii de mediu.
Împăduririle vor încetini degradarea solului şi vor mări stratul de ozon.
ŞI SE POATE MAI MULT ŞI MAI BUN!
Dacă nu de bună voie – de nevoie ! Trebuie să riscăm şi să fim responsabili de tot şi de toate!
- Ce oferim copiilor, nepoţilor? Un pământ bolnav? Totul din import?

Institutor,
Borza Mandolica
G.P.N. nr.12 „Ţăndărică” Suceava

clima globala, clima locala, modificari climatice, schimbari limatice, schimbari Romania